Încă un procuror care nu a trecut evaluarea integrității a fost promovat de CSP. Explicațiile membrului CSP care a propus respingerea raportului Comisiei de evaluare

Încă un procuror care nu a trecut evaluarea integrității a fost promovat de CSP. Explicațiile membrului CSP care a propus respingerea raportului Comisiei de evaluare

Membrii Consiliului Superior al Procuraturii (CSP) nu au admis în ședință vineri, 11 septembrie, raportul Comisiei de evaluare a procurorilor emis în privința procurorului Victor Cazacu. Asfel CSP a respins raportul de reevaluare din 14 august 2026, emis de Comisia Vetting și a constata promovarea evaluării de către acesta.

Membru CSP, Andrei Cebotari, în calitate de membru raportor, este cel care a propus Consiliului respingerea raportului de reevaluare și constatarea promovării evaluării externe, propunerea fiind acceptată în unanimitate. Cebotari a venit cu explicații și susține că „nu am constatat existența unor dubii serioase care să demonstreze o avere nejustificată”.

Acesta precizează că „propunerea a rezultat din aprecierea că circumstanțele reținute nu întrunesc standardul legal al dubiilor serioase privind integritatea financiară a subiectului evaluării prevăzute de Legea nr. 252/2023”.

Promo

Potrivit lui Cebotari, concluzia de nepromovare se baza, în principal, pe două elemente: atribuirea apartamentului a unei valori semnificativ mai mari decât prețul indicat în contract și neacceptarea împrumutului de 23 de mii de euro primit, potrivit subiectului, de la părinții săi.

„În ceea ce privește apartamentul, Comisia a reținut că valoarea sa probabilă de piață era mai mare decât prețul de 402 801 lei indicat în contractul autentificat notarial și a inclus în calcul suma de 835 321 de lei drept cost economic suportat de subiect.

Nu exclud că valoarea reală a apartamentului putea fi mai mare decât prețul contractual. Totuși, materialele dosarului nu permit stabilirea cu suficientă precizie a acestei valori și, cu atât mai mult, nu demonstrează că suma de 835 321 de lei reprezintă prețul efectiv achitat.

În același timp, dosarul conține și alte estimări. Acces Imobil a indicat pentru un apartament cu caracteristici similare un interval cuprins între 500 de mii și 700 de mii de lei. Acest interval este relevant, deoarece demonstrează că valoarea apartamentului nu putea fi stabilită printr-un singur reper și că diferențele dintre evaluările disponibile erau substanțiale.

Problema nu este, așadar, dacă apartamentul putea valora mai mult decât prețul din contract. Problema este dacă există o bază probatorie suficientă pentru a considera că subiectul a suportat efectiv o cheltuială de 835 321 de lei. Raportul nu identifică transferuri, retrageri de numerar, înscrisuri, comunicări între părți sau declarații ale vânzătorului care să confirme achitarea unei diferențe nedeclarate.

În lipsa unor asemenea probe și în condițiile existenței