Tinerii vin la muncă având diplome și încredere în abilitățile lor, dar se confruntă cu o realitate pentru care, posibil, pur și simplu nu au fost pregătiți.
Angajatorii se plâng de lipsa abilităților de comunicare, de muncă în echipă și de gândire critică, iar zoomerii se consideră pe deplin pregătiți pentru o carieră.
„Tineretul de astăzi nu vrea să muncească” — o acuzație familiară din partea generației X și a milenialilor. Însă problema, se pare, ar putea fi alta: generația Z intră pe piața muncii nu atât fără o dorință de a lucra, cât fără competențele și înțelegerea a ceea ce așteaptă angajatorii de la ea. Cercetări recente arată că mulți tineri angajați se dovedesc nepregătiți pentru realitățile lumii muncii — iar responsabilitatea pentru acest lucru nu le revine doar lor.
Asupra acestui factor au atras deja atenția și mai mulți lideri din industrie, din companii precum Booking Holdings și Whole Foods.
Glenn Fogel, directorul general al Booking Holdings, a declarat în 2024 că angajații tineri au nevoie de mai multă instruire și îndrumare pentru a înțelege cum funcționează astăzi locurile de muncă și ce se așteaptă de la ei.
O concluzie similară se regăsește în raportul Chartered Management Institute (CMI), publicat în iulie anul acesta: doar 6% dintre manageri consideră că tinerii recruți sunt cu adevărat pregătiți pentru muncă. Aceasta, în condițiile în care 45% dintre „zoomeri” sunt siguri că dețin deja toate competențele necesare.
„Prea mulți tineri ies din sistemul educațional cu ambiție, talent și potențial, dar descoperă curând că nu au fost pregătiți pentru realitățile lumii muncii, iar managerii care ar trebui să îi susțină nu dispun nici ei de competențele necesare”, a declarat în raportul său Ann Francke, directoarea generală a CMI.
Ea a adăugat: „Dacă vrem să combatem șomajul în rândul tinerilor, să sporim productivitatea și să formăm o nouă generație de lideri, trebuie să încetăm să considerăm pregătirea pentru muncă drept problema altcuiva. Guvernele, profesorii și angajatorii — fiecare are propriul rol”.
Studiul Hult International Business School din 2024, în cadrul căruia au fost intervievați 800 de directori ai serviciilor de resurse umane, a arătat că, în loc să angajeze absolvenți recenți, 37% dintre respondenți ar prefera să încredințeze această muncă unui robot sau unei inteligențe artificiale, iar 45% — să angajeze un freelancer.
Aproximativ 30% dintre directori ar prefera, de asemenea, să lase postul vacant decât să angajeze un absolvent recent.
Ce