Funinginea din atmosferă reține căldura deasupra zonelor montane, influențează formarea norilor și poate reduce cantitatea de zăpadă.
Ghețarii himalayeni, care cândva străluceau de o albeață orbitoare, sunt acoperiți tot mai des de poluarea provenită din gazele de eșapament ale automobilelor, centralelor electrice pe cărbune și întreprinderilor industriale. Atunci când acest strat întunecat se depune pe suprafața gheții, îi face pe ghețari să absoarbă mai multă căldură solară și să se topească mai repede, avertizează oamenii de știință.
Problema se manifestă deosebit de acut în regiunile montane înalte, precum Langtang din Nepal. Chiar acolo, o recentă prăbușire a unui ghețar a provocat inundații devastatoare și fulgerătoare. În pofida peisajelor pitorești, această regiune se află în calea vânturilor care vin din unele dintre cele mai poluate zone industriale ale Asiei de Sud.
Cauza exactă a catastrofei din Nepal rămâne deocamdată necunoscută. Totuși, oamenii de știință avertizează că poluarea aerului devine o amenințare tot mai gravă pentru ghețarii din întreaga lume. În combinație cu încălzirea globală, aceasta sporește riscul distrugerii catastrofale a ghețarilor și al inundațiilor asociate.
"Are un impact enorm asupra acestor ghețari, mai ales pe măsură ce devin tot mai subțiri", a declarat Marco Tedesco, profesor de geofizică la Observatorul Terestru Lamont–Doherty al Universității Columbia.
Aceste rezultate demonstrează încă o dată cât de puține locuri neafectate de poluare au mai rămas pe Pământ. Este vorba, în special, despre microplasticul de pe fundul Oceanului Pacific și despre substanțele chimice toxice "eterne" PFAS, care sunt depistate chiar și în Amazonia.
De ce funinginea accelerează topirea gheții
O preocupare deosebită pentru oamenii de știință o constituie funinginea care se depune pe ghețari. Iar problema nu constă doar în metalele grele și alte substanțe periculoase conținute în particulele poluante.
Gheața întunecată poate fi comparată cu un tricou negru într-o zi caldă și însorită: reflectă mai slab lumina și absoarbe mai multă energie solară direct prin suprafața ghețarului.
Astfel, este slăbit așa-numitul efect de albedo – capacitatea suprafeței de a reflecta energia solară înapoi în spațiu.
"Albedoul este un termen științ