Datoria publică a R. Moldova a atins cifra-record de 138.5 miliarde de lei în anul 2025, generând o presiune financiară de 55.800 de lei pentru fiecare cetățean.
Potrivit unui raport de audit prezentat de Curtea de Conturi pe 26 mai, utilizarea împrumuturilor externe preponderent pentru susținerea cheltuielilor curente de buget, în detrimentul proiectelor de investiții, riscă să blocheze creșterea economică pe termen lung.
Un alt risc la care s-au referit auditorii este crearea unei dependențe periculoase de finanțările externe, punând în pericol realizarea obiectivelor de dezvoltare a țării.
„Deși Republica Moldova se menține sub pragul de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht, creșterea continuă a datoriei de stat pe parcursul ultimilor cinci ani indică necesitatea monitorizării stricte și a aplicării unor politici prudente de management al datoriei, pentru a evita depășirea sustenabilității financiare pe termen mediu și lung”, a explicat Olga Poiană, șefa Direcției Generale de Audit de la Curtea de Conturi.
O altă dimensiune a datoriei publice o constituie datoria de stat, care la finele anului 2025 constituia 132.8 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 11.4 miliarde de lei față de anul precedent.
Structura datoriei de stat este formată din împrumuturi interne – 51.9 miliarde de lei și externe – 80.9 miliarde de lei. Ponderea datoriei de stat raportată la PIB este de 37.6%.
În ceea ce privește datoria de stat pe cap de locuitor, se atestă o tendință de creștere accentuată. Potrivit datelor oficiale, pe parcursul ultimilor cinci ani, datoria per cetățean a crescut de la 29.600 de lei, în anul 2021, la 55.800 de lei, în anul 2025, înregistrând o creștere de 26.100 de lei.
În 2025, Republica Moldova a contractat împrumuturi externe în valoare totală de 12.2 miliarde de lei, dintre care 2.9 miliarde de lei au fost alocați pentru finanțarea proiectelor investiționale, iar 9.3 miliarde de lei – pentru susținerea bugetului de stat.
Potrivit concluziei Curții de Conturi, împrumuturile externe ale Republicii Moldova sunt direcționate mai degrabă pentru sprijinirea cheltuielilor bugetare, în detrimentul proiectelor investiționale.
„Această structură a debursărilor tinde să transforme datoria de stat externă dintr-un instrument de creștere economică într-un mecanism de stabilizare a consumului public, punând presiune pe capacitatea viitoare de deservire a datoriei și creând impedimente în realizarea obiectivelor Strategiei Naționale de Dezvoltare ‘Moldova Europeană 2030′”, se arată în raportul Curții de Conturi.